Până să înceapă să vorbească într-o limbă străină, copiii vor parcurge mai multe etape de învățare:
- folosirea limbii materne;
- etapa nonverbală sau observațională – în această etapă copilul își petrece foarte mult timp observând profesorul, ascultând felul cum sună cuvintele în noul limbaj, fără a produce însă vreun mesaj verbal în limba străină.
Comunicarea se va face mai degrabă prin limbajul nonverbal; este o perioadă foarte prolifică din punct de vedere al învățării (deși nu pare), când au loc achiziții importante ale copilului legate de felul în care se comunică în limba nouă, dar care nu se manifestă verbal. Copilul poate opta sa nu vorbească sau să nu răspundă la întrebări, părând poate timid la prima vedere, când, de fapt el se află, mai degrabă, într-o perioadă de explorare a noutății aduse de noul limbaj. Această etapă poate fi mai lungă sau mai scurtă, în funcție de fiecare copil în parte și de mediul la care este expus.
- etapa telegrafică -copilul folosește un limbaj telegrafic, utilizând doar câteva cuvinte (pentru a exprima ceea ce dorește)auzite de la profesor;
- etapa formulaică – copilul folosește formule de adresare și propoziții scurte;
- etapa productivă -copilul combină vocabularul și expresiile cunoscute pentru a forma propoziții noi. Pot purta o conversație cu un adult sau pot răspunde adultului de 3-4 ori la rând.
(Better Kid Care – Dual Language Learners https://od.bkc.psu.edu/lesson/2345/current_screen).
Etapele de învăţare sunt flexibile și nu se exclud reciproc, se contopesc uneori, recidivează câteodată, pentru ca apoi sa se observe din nou evoluție.
Cum învață copiii limba germană și engleză la Alle Kinder?
Partea cea mai activă și prolifică din punct de vedere al achiziției limbii străine are loc la cercul de dimineață, unde accentul se pune pe conectare și conversație în limba străină în aceeași măsură. Interacțiunea dintre copiii și educatoare are loc aproape exclusiv în limba străină, pentru o expunere cât mai mare a copiilor la limbajul nou. Cei mari sunt încurajați să îi ajute pe cei mici cu cuvinte mai grele sau să explice pe înțelesul lor ce s-a întrebat de către educatoare. Pe lângă partea de rutină din cadrul cercului, ce presupune discuția despre vreme, calendar, copiii prezenți/absenți, numărare și cântecele sau poezii cu rimă în limba germană sau engleză, se poartă dialoguri cu copiii legate de viața de zi cu zi, preferințe, obiceiuri, familie, prieteni, pentru a recapitula vocabularul deja învățat și a obișnui copiii cu formularea de propoziții scurte.
Copiii descriu deasemenea imagini aduse de educatoare pe teme zilnice sau generale, unde se introduc noțiuni noi de vocabular, se exersează vorbirea cât mai liberă, fără a corecta excesiv vocabularul sau gramatica, pentru a încuraja o vorbire cât mai fluentă a limbii germane.
Pe parcursul zilei, la jocul liber și tranziții, educatoarea oferă indicații, formulează cerințele și întrebările în limba germană sau engleză în măsura în care este posibil, adaptându-se momentului și grupei de vârstă din care face parte copilașul: dacă unui copil de 5 ani i se poate adresa în cea mai mare parte a timpului în limba străină (excepție făcând situațiile de urgență/conflict când copilul trebuie să înțeleagă imediat ce are de făcut) în propoziții scurte și concise, copilașului mai mic îi poate adresa întrebări ușoare, indicații scurte, cuvinte în limba germană, urmate de explicații în limba română, dacă acesta nu reușește să înțeleagă. Pentru evitarea traducerii, educatoarea mai folosește gesturi, indică direct obiectele cu mâna în timp ce le rostește în germană, ocazional se poate folosi de imagini.